Invest Romania

Advertisements

Soția ambasadorului UK în România, Adriana Ivama Brummell, promovează RomânIA, oriunde se află

“Promovează RomânIA, oriunde te-ai afla!”, o campanie TVR Internațional pentru Ziua Universală a Iei, 24 iunie.
Alătură-te vedetelor postului şi personalităţilor care Promovează RomânIA la TVR Internațional și poți fi premiat!
In perioada 1-25 iunie, înscrie-te la concursul “Promovează RomânIA oriunde te-ai afla!” şi poţi câştiga o ie lucrată manual, oferită de sponsorul FLORI DE IE.

Mai multe detalii despre concurs pe tvr.ro – goo.gl/StJx3u

EUROSTAT: UE Members first quarter of 2017, Romania +1.7% growth

GDP up by 0.6% in both the euro area and the EU28
+1.9% and +2.1% respectively compared with the first quarter of 2016

Seasonally adjusted GDP rose by 0.6% in both the euro area (EA19) and the EU28 during the first quarter of 2017, compared with the previous quarter, according to an estimate published by Eurostat, the statistical office of the European Union. In the fourth quarter of 2016, GDP grew by 0.5% and 0.6% respectively.
Compared with the same quarter of the previous year, seasonally adjusted GDP rose by 1.9% in the euro area and by 2.1% in the EU28 in the first quarter of 2017, after +1.8% and +2.0% respectively in the previous quarter.
During the first quarter of 2017, GDP in the United States increased by 0.3% compared with the previous quarter (after +0.5% in the fourth quarter of 2016). Compared with the same quarter of the previous year, GDP grew by 2.0% (after +2.0% also in the previous quarter).

Untitled

GDP growth by Member State
Among Member States for which data are available for the first quarter of 2017, Romania (+1.7%), Latvia (+1.6%), Slovenia (+1.5%) and Lithuania (+1.4%) recorded the highest growth compared with the previous quarter, while the United Kingdom (+0.2%) recorded the lowest growth.

Untitled

GDP components and contributions to growth
During the first quarter of 2017, household final consumption expenditure rose by 0.3% in the euro area and by 0.4% in the EU28 (after +0.4% and +0.5% respectively in the previous quarter). Gross fixed capital formation increased by 1.3% in the euro area and by 1.4% in the EU28 (after +3.4% and +2.5%). Exports rose by 1.2% in the euro area and by 1.0% in the EU28 (after +1.7% and +2.0%). Imports increased by 1.3% in the euro area and by 1.7% in the EU28 (after +3.8% and +2.8%).
Household final consumption expenditure had a positive contribution to GDP growth in both the euro area and the EU28 (both +0.2 percentage points – pp) as had gross fixed capital formation (+0.3 pp in both zones). The contribution of the external balance to GDP growth was neutral for the euro area and negative for the EU28. The contribution of changes in inventories was neutral for the euro area and positive for the EU28.

Untitled

Geographical information
The euro area (EA19) includes Belgium, Germany, Estonia, Ireland, Greece, Spain, France, Italy, Cyprus, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, the Netherlands, Austria, Portugal, Slovenia, Slovakia and Finland.
The European Union (EU28) includes Belgium, Bulgaria, the Czech Republic, Denmark, Germany, Estonia, Ireland, Greece, Spain, France, Croatia, Italy, Cyprus, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Hungary, Malta, the Netherlands, Austria, Poland, Portugal, Romania, Slovenia, Slovakia, Finland, Sweden and the United Kingdom.

Methods and definitions
European quarterly national accounts are compiled in accordance with the European System of Accounts 2010 (ESA 2010).
The estimate of the first quarter of 2017 GDP growth presented in this release is based on Member States’ data as available, covering 97% of EA19 GDP (98% of EU28 GDP).
Household final consumption expenditure includes NPISH (Non-profit institutions serving households).

Revisions and timetable
A flash estimation of GDP growth was published in News Release 82/2017 of 16 May 2017. This was based on a more limited data set than the one used for the present News Release and, additionally, on flash estimates for some Member States, which have now been revised.
The published GDP growth rates for the first quarter of 2017 compared with the previous quarter, which had been estimated at +0.5% for both the euro area and the EU28, are revised upwards to +0.6% in both zones in the present release. Compared with
the first quarter of 2016, GDP growth, which had been estimated at +1.7% for the euro area and at +2.0% for the EU28 are also revised upwards, to +1.9% for the euro area and +2.1% for the EU28.
A further update of the estimation of main GDP aggregates is planned in July (database release).

Source: EUROSTAT

Testează-ți cu succes ideea de business prin crowdfunding și STARTARIUM îți dublează finanțarea dorită!

e69228d1-7c0f-4727-a5a8-512c178c2f3b

Odată cu lansarea Startarium în 2016, pe lângă modulele de conținut online (videotecă, articole, interviuri), laborator și mentorat, dedicate susținerii și educării antreprenorilor, am creat și platforma de crowdfunding pentru startup-uri. Aceasta vine în întâmpinarea nevoilor de testare a ideilor antreprenoriale și finanțarea la început de drum în Orașul Antreprenorilor.

La doar câteva luni după lansare, introducem mecanismul de dublare a fondurilor strânse prin crowdfunding: astfel, cele mai performante campanii care sunt finanțate cu succes de susținători, primesc o sumă suplimentară, egală cu obiectivul fixat pentru campanie, în limita a 4.000 de euro fiecare.

Cum funcționează?

În perioada 22 mai – 15 septembrie, orice campanie de crowdfunding încheiată cu succes pe Startarium intră automat într-o competiție, la finalul căreia vom recompensa cele mai îndrăznețe și convingătoare 6 proiecte, astfel:

  • Top 3 campanii cu cele mai mari sume strânse beneficiază de dublarea obiectivului financiar pe care și l-au stabilit, până la maxim 4.000 de euro fiecare.
  • Top 3 campanii care au cei mai mulți susținători beneficiază de aceeași dublare a obiectivului financiar, în limita a maxim 4.000 de euro fiecare.

Dublarea finanțării va fi acordată doar pentru campanii cu target de minim 1.000 de euro, respectiv minim 20 de susținători.

Dacă ai mai multe întrebări despre mecanism sau despre crowdfunding sau pur și simplu dorești să lămurești anumite aspecte ale ideii tale de campanie, echipa noastră îți este alături! Ne poți scrie pe contact@startarium.ro iar noi vom reveni cu răspunsurile de care ai nevoie.

Ce ar trebui să mai știi despre crowdfunding în Startarium?

În primul rând, este o oportunitate nu doar de a strânge fonduri pentru afacerea ta, ci și de a-ți testa ideea și de a-ți recalibra viziunea. Este o soluție excelentă pentru oricine are o idee clară de business sau produs și nu-i lipsesc decât fondurile inițiale sau feedback din piață. Ai deja afacerea pusă pe picioare, dar te pregătești să lansezi un produs nou? În continuare ești un candidat perfect pentru a iniția o campanie de crowdfunding. Poți consulta secțiunea de termeni și condiții pentru a vedea toate criteriile de eligibilitate a proiectelor.

Câți bani se pot strange într-o campanie de crowdfunding?

Răspunsul la această întrebare depinde doar de tine ca inițiator al campaniei, targetul pe care ți-l fixezi și câți oameni convingi să te sprijine. Până acum, 4 campanii s-au finanțat cu aproape 10.000 de euro în doar 1 lună. Te poți inspira din poveștile de succes ale Zuriell, Ento, Lemnia și Make-up Șevalet și poți vedea aici campaniile active.

Comisionul pe care îl percepe operatorul de plăți, mobilPay, este de 2%. În afară de acesta, Startarium nu percepe niciun comision de intermediere, toți banii strânși ajung la inițiator în 10 zile după finalizarea campaniei.

Pe Startarium poți posta o campanie de crowdfunding urmând doar 3 pași. Ține doar de tine să afli cum faci primul pas!

Sursa: startarium.ro

Rasnov: ProFest – un festival al cunoașterii, August 2017

profest-mare2“ProFest – un festival al cunoașterii” a pornit de la ideea că fiecare dintre noi are puterea să devină un factor de transformare pozitivă a țării, iar implicarea în viața civică este mai mult decât o datorie, este un drept la libertate pe care avem nevoie să-l conștientizăm zi de zi. Pentru că noi ca indivizi suntem atât de valoroși nouă înșine și României pe cât suntem de informați, activi și determinați să construim țara pe valori și modele pozitive.

ProFest – un festival al cunoașterii” este organizat din inițiativa unei echipe de voluntari sub egida CENTRAS și își propune ca în perioada 25 – 27 august 2017 să desfășoare la Râșnov (județul Brașov) o sută de activități în zece spații de lucru. Scopul acestora este de a oferi participanților la festival diverse modele de implicare civică activă, ocazia de a cunoaște și a face schimb de idei cu alți oameni, dar și de a se dezvolta în cadrul atelierelor de lucru nonformale.

ProFest este un festival al cunoașterii ce urmărește să promoveze drepturile cetățeanului și activarea civică a acestuia prin organizarea de ateliere practice educaționale, precum și prin relaxarea în natură alături de prieteni vechi și noi.

Pe lângă participanți cu spirit civic, se vor alătura evenimentului artiști, oameni de cultură și activiști care vor împărtăși din experiența lor moduri în care ne putem implica concret în soluționarea diverselor probleme de interes general ale societății.

Se vor dezbate 10 teme majore, iar invitații vor expune în cadrul atelierelor metode inovatoare ori deja consacrate de a construi sau îmbunătăți mecanismele aflate în slujba cetățenilor, ori din contră, pentru a sancționa abuzurile, ajutând astfel la transformarea în bine a României.

Cele zece teme sunt: Europa și Diaspora, Sănătate, Ecologie, Creație, Digital, Juridic, Educație și Metode Nonformale, Antreprenoriat, Transparență și Jurnalism/Investigație.

Vă așteptăm la ProFest să ne transformăm împreună în cetățeni mai implicați și mai entuziasmati prin informare, stimularea creativității și libertatea de conectare la valorile împărtășite de comunitatea festivalului.

De ce? Pentru că fiecare dintre noi are dreptul și datoria morală de a-și exercita meseria de cetățean!

Presa din România nu reușește să-și îndeplinească principala responsabilitate: informarea corectă a publicului (raport CMPF)

În România mass-media nu reușesc să-și îndeplinească principala responsabilitate de a informa publicul și acționează în mod repetat ca portavoce a unor interese comerciale și politice, încălcând normele jurnalistice de acuratețe, echilibru și informare completă, conform concluziilor raportului “Media Pluralism Monitor 2016 – Monitorizarea riscurilor pentru pluralismul media în UE și în afara acesteia”, întocmit de Centrul pentru Pluralism Media și Libertate a Presei (CMPF) cu sprijinul Uniunii Europene.

Raportul semnalează că piața mass-media din România este dominată de televiziune, cu o creștere recentă a utilizării internetului și o scădere continuă în circulația ziarelor, consumul de presă tipărită ajungând la doar 13%. Criza economică a adus o scădere drastică a veniturilor ziarelor, foarte dependente de publicitate și cu venituri limitate din abonamente și vânzări. Dezvoltarea rapidă a internetului și disponibilitatea de conținut gratuit face cu atât mai dificilă supraviețuirea unor publicații cu tradiție într-o țară în care oamenii nu au deprinderea de a citi și a plăti pentru știri.

În cadrul raportului, riscurile referitoare la pluralismul media și libertatea presei au fost examinate în conformitate cu patru arii tematice principale: Protecție de Bază, Pluralismul Pieței, Independență Politică și Incluziune Socială. Fiecare arie tematică este descrisă printr-o serie de indicatori, iar rezultatele pentru fiecare zonă și indicator sunt prezentate pe o scară de la 0% la 100%. Valorile între 0% și 33% sunt considerate risc scăzut, de la 34% la 66% reprezintă risc mediu, în timp ce între 67% și 100% reprezintă risc ridicat.

1

În ceea ce privește Protecția de Bază, prevederile legale din România în acest domeniu oferă un cadru “destul de solid” și se înregistrează un risc mediu general de 34%. Practicile inconsecvente și implementarea acestor prevederi sunt cele care conduc la posibile riscuri în acest domeniu. Conform raportului, acestea sunt provocate în mare măsură de problemele structurale ale instituțiilor de stat românești (sistemul judiciar, capacitatea administrativă) și de contextul socio-economic. Problemele legate de profesia de jurnalist, standarde și protecție, evaluate ca risc mediu (46%), reprezintă cel mai ridicat risc din categoria “Protecție de Bază”.

Indicatorii referitori la Pluralismul Pieței vizează existența și eficiența implementării prevederilor pentru transparența patronatului media care în România înregistrează un risc mediu (50%). Raportul evidențiază existența unor riscuri ridicate generate de lipsa unei legislații adecvate cu privire la domeniul concentrării patronatului media (72%) și în special concentrarea trans-media a patronatului și încurajarea competitivității (69%). În același timp, influența comercială și din partea patronatului asupra conținutului editorial generează un risc și mai ridicat (79%), cauzat parțial de ineficiența normelor neobligatorii auto-reglementate, într-un context de vulnerabilitate economică a sectorului media, ceea ce contribuie de asemenea la evaluarea de risc mediu a indicatorilor pentru viabilitate media (48%).

2

Independența Politică, ai cărei indicatori expun existența și eficiența garanțiilor împotriva controlului politic asupra canalelor media, a fost evaluată la un risc mediu de 65%. Acești indicatori vizează, de asemenea, existența și eficiența măsurilor de auto-reglementare pentru asigurarea independenței editoriale. Lipsa independenței politice reprezintă cea mai semnificativă amenințare pentru pluralismul media din România. Aceasta provine atât din cadrul legislativ, cât și din practica reală, coroborate cu factori structurali precum disfuncțiile pieței de media, polarizarea politică ridicată și imparțialitatea scăzută a instituțiilor de stat. Trei dintre acești indicatori au un nivel de risc de peste 80%: Controlul politic asupra canalelor media (88%), Autonomia editorială (81%) și Independența guvernării și finanțării serviciilor publice de media (92%). Dintre toți indicatorii, acesta este domeniul cu cele mai mari valori, mai exact cele mai ridicate riscuri, precum și cu cea mai mare concentrare a indicatorilor cu risc ridicat.

Incluziunea Socială a fost evaluată la un risc mediu de 54%. Indicatorii de Incluziune Socială se referă la accesul diferitelor grupuri din societate la mass-media. Dintre acești indicatori, accesul la mass-media pentru minorități înregistrează un risc mediu (38%), la fel ca și accesul la mass-media pentru femei. Dezechilibrele legate de gen sunt vizibile atât în conținutul știrilor, cât și în funcțiile de conducere din cadrul serviciilor publice de media, unde femeile sunt încă sub-reprezentate (singurul domeniu unde numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților fiind cel al reporterilor de știri). Riscuri ușor mai ridicate apar cu privire la accesul la mass-media pentru persoanele cu dizabilități (nivelul indicatorului: 63%), unde actuala legislație încă are carențe iar implementarea actualelor prevederi, cum ar fi utilizarea traducerii prin limbajul semnelor sau subtitrarea sincronizată, care prezintă dificultăți tehnice și financiare pentru radiodifuzori. Indicatorul legat de Competența media înregistrează un risc ridicat (81%), semnalând dificultățile structurale provocate de lipsa de politici coerente și de accesul limitat la internet și un nivel redus de competențe digitale.

3

Conform concluziilor raportului, în contextul românesc, dificil din punct de vedere economic, aspectele legate de recrutare, retenție și angajare precară ridică probleme pentru profesia de jurnalist, amplificate de lipsa de garanții instituționale pentru independența editorială, fie pentru redactorii șefi, fie pentru marea masa a jurnaliștilor. Codurile de etică existente nu sunt obligatorii și nu au mecanisme de punere în vigoare, iar majoritatea jurnaliștilor din afara serviciilor publice mass-media nu sunt parte a organizațiilor profesionale active sau a sindicatelor, care sunt în general slab reprezentate în România.

De asemenea, experții care au întocmit raportul constată că patronatul nu este obligat prin prevederi formale să respecte independența editorială și nici nu este vizat de reguli specifice privind conflictul de interese în domeniul media sau limite de proprietate trans-media. Acest fapt încurajează și mai mult tendința existentă de a deține canale media pentru motive ascunse, precum câștigarea de avantaje politice și economice, subliniază raportul.

4

Media Pluralism Monitor (MPM) este un instrument de cercetare care a fost proiectat pentru a identifica riscurile potențiale referitoare la pluralismul media din statele membre ale Uniunii Europene. Acest raport narativ a fost realizat în cadrul primei implementări pan-europene a MPM, derulată în 28 de state membre UE, Muntenegru și Turcia, cu sprijinul unei finanțări nerambursabile oferite de Uniunea Europeană Centrului pentru Pluralism Media și Libertate a Presei (CMPF) de la Institutul Universitar European.

Cercetarea, ale cărei rezultate au fost publicate la 15 mai, a avut la bază un chestionar standardizat iar colectarea de date s-a desfășurat între mai și octombrie 2016. În România, CMPF a încheiat un parteneriat cu MRC — Median Research Centre, din București, care a desfășurat colectarea de date, a comentat variabilele din chestionar și a intervievat experți cu experiență relevantă în domeniu.

Pentru a asigura acuratețea și corectitudinea rezultatelor finale, un grup de experți din fiecare țară a revizuit răspunsurile la anumite întrebări evaluative particularizate. În România acest grup de experți a fost format din următorii specialiști cu pregătire și experiență relevante în domeniul media: Alexandru Ion Giboi, directorul general al agenției naționale de presă Agerpres; Răzvan Martin, cercetător la ActiveWatch, Ovidiu Gherasim Proca, lector la Universitatea Al. I. Cuza, Iași; Manuela Preoteasa, cercetător la EurActiv; Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI); Dorina Rusu, reprezentant al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).

Sursa: AGERPRES, Fotografii:  cmpf.eui.eu/media-pluralism-risk-europe

Programul Start-Up Nation România ar putea finanța mai puțin de 10.000 de firme

Programul Start-Up Nation România va începe oficial în luna iunie, iar Ilan Laufer a vorbit, la un post de televiziune, despre felul în care va decurge acesta.

1280x670-10-80Ilan Laufer (foto dreapta), secretarul de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, a fost rugat să clarifice o serie de lucruri despre Start-Up Nation Româniași a explicat ce înseamnă că “până la 10.000 de companii vor obține finanțare, în limitele fondurilor alocate de stat”. El a zis și situația în care vor fi mai puține afaceri noi care vor primi bani din partea statului.

“Dacă toate firmele vor cere grantul maxim de 200.000 de lei, atunci vom putea finanță mai puțin de 10.000 de companii. Dacă vor fi mai multe firme care nu vor cere suma maximă, atunci vom finanța până la 10.000 de firme”, a explicat el.

Laufer a clarificat problema codurilor CAEN. El a explicat că cei care au avut codurile CAEN activate în 2016 și 2017 nu vor mai putea aplica pentru programul Start-Up Nation România pe același cod CAEN. Cei care au obținut coduri CAEN în trecut, dar nu acestea nu au fost autorizate, . Cei cu PFA, CMI, II sau IF vor putea aplica pe același cod CAEN, fiind eligibili pentru program.

Ilan Laufer a explicat că planul de afaceri contează foarte mult în cadrul Start-Up Nation România și a spus că se lucrează la simplificarea acestuia și la simplificarea modului de înscriere. În cadrul unui eveniment organizat în Capitală, Laufer a zis că înscrierea se va face printr-o aplicație, online. Laufer a mai zis că vor fi respinse planurile de afaceri în care se vor observa probleme clare între domeniul de activitatea și descrierea activității în sine.

Laufer a vorbit și despre problema celor care nu dispun de fonduri pentru a-și începe activitatea înainte de a sosi banii de la stat. El a spus că dorește să facă în așa fel încât firmele dispuse să accepte plata de la antreprenori după ce se va efectua prima tranșă a finanțării să poată fi găsite ușor. Astfel, se va face o listă cu toate companiile românești și străine dispuse să susțină programul.

“Doresc să întocmesc o listă în care companii românești și străine care să susțină programul și care să accepte plata de la antreprenori după ce aceștia vor primi primele fonduri de la stat”, a explicat Laufer.

Ghidul pentru Start-Up Nation în varianta finală va fi publicat săptămâna viitoare, iar primii bani vor fi dați către antreprenori “cel târziu în luna august”.

Proiectul de lege al Start-Up Nation România a fost promulgat de către președintele Klaus Iohannis. Programul intră în linie dreaptă, deci va începe în curând.

Sursa: start-up.ro