PACT face apel la partidele de Opoziţie să nu se implice în jocul ruşinos al PSD

Comunicat de presă,

17 iunie 2017

Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor (PACT) face apel la partidele de opoziţie (PNL, USR, PMP) dar şi la reprezentanţii UDMR şi ai minorităţilor naţionale să boicoteze ruşinoasa moţiune de cenzură a PSD împotriva propriului Guvern, fie prin abţinere, fie prin neprezentare. Asistăm la o luptă internă a două tabere din PSD, care folosesc din nefericire instituţiile statului (Guvern, Parlament) pe post de arme politice, într-un dispreţ total faţă de cetăţenii români.

La 27 de la mineriadele din 13-15 iunie 1990, când actualul preşedinte de onoare al PSD Ion Iliescu arunca România în trecut pentru a-şi reduce la tăcere contestatarii prin crimă şi violenţă fizică, ţara noastră redevine, din păcate din nou, captiva intereselor personale ale unui lider toxic. Această tentativă ruşionasă a PSD de a-şi da jos propriul Guvern prin moţiune de cenzură reprezintă o premieră tristă pentru democraţiile europene, prin care, din nou, democraţia românească este batjocorită.

Aruncarea României în această criză politică nejustificată are deja efecte extrem de grave pentru ţara noastră: capitalul uriaş de imagine câştigat în urma vizitei Preşedintelui Klaus Iohannis în SUA este practic şters cu buretele, leul se prăbuşeşte, iar investitorii din străinătate văd din nou România care pe o ţară nesigură şi impredictibilă. Toate acestea într-un moment în care actualul partid de guvenământ avea o majoritate confortabilă, iar România avea cea mai mare creştere economică din UE. Toate aceste consecinţe dezastruoase au un singur vinovat: PSD, care prin declanşarea acestei crize are un comportament politic împotriva intereselor ţării.

PACT remarcă cu dezamăgire cum pentru PSD adevăratele priorităţi le reprezintă scăparea corupţilor de închsioare şi reglarea de conturi în interiorul partidului. Acest partid dă dovadă de o mobilizare fără precedent doar când este vorba de urmărirea intereselor conducătorilor săi, decizia urgentă de a programa moţiunea de cenzură duminica aducând aminte de momentul nefast al adoptării OUG 13 (“noaptea ca hoţii”).

Facem deci apel către PNL, USR, PMP, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor naţionale să nu ia parte la tragi-comedia pusă în scenă de PSD, moţiunea de cenzură împotriva propriului Guvern, indiferent de interesele sau preferinţele lor politice. Altfel, vor deveni co-autorii unui dintre cele mai jenante momente din istoria demcraţiei româneşti de după 1990.

“Toate eforturile celor care au stat în spatele succesului diplomatic pe care l-a reprezentat vizita Președintelui Iohannis la Washington, urmată de întâlnirile din viitorul apropiat cu Angela Merkel și Emmanuel Macron, pot fi șterse cu buretele de consecințele nefaste pe care le-ar avea pentru România actuala situație politică internă. Izbucnirea unei crize politice nejustificate pe fondul unui moment foarte bun pentru noi în relațiile internaționale pare a fi o sacrificare a intereselor României în dauna urmăririi intereselor personale ale unor “lideri” politici. Rămâne întrebarea: este această sabotare a intereselor României întâmplătoare sau nu?”, a declarat preşedintele PACT, Sebastian Burduja.

Advertisements

Protest COLECTIV la Londra: „e un strigăt al nostru, al tinerilor, față de ceea ce se întâmplă în țară”

IMG_6227Londra, 6 noiembrie 2015

Românii din Marea Britanie demonstrează în masă, în aceste zile, în urma incendiului din Clubul Colectiv și a evenimentelor politice și sociale petrecute în România. Grupurile organizează întâlniri pe rețelele de socializare și îndeamnă la manifestații pașnice.

Prima întrunire de acest fel a avut loc aseara, 5 noiembrie, sub forma unui protest în semn de solidaritate cu românii care au ieșit în stradă în ultimele zile în țara noastră. În jurul orei 18:00 când trebuia să înceapă evenimentul, în fața Institutului Cultural Român din Londra, se aflau cinci persoane. Câteva șoapte și zgomotul pe care îl făceau roțile mașinilor pe asfaltul umed se auzeau în întuneric.

IMG_6095Printre cei prezenți se remarca un bărbat care purta o perucă galbenă, un tricou imprimat cu steagul României, o pereche de pantaloni fluorescenți și drapelul țării legat sub bărbie. Nimic în jur nu părea să semene a protest. Bărbatul, care era și unul dintre organizatori, spunea zâmbind că trebuie să mai vină lumea și că se vor strânge mai mulți. „Ne aflăm aici pentru a fi solidari prietenilor, celor din România, pentru că am văzut ceea ce se întâmplă la televizor și ne pasă de ei. Împreună vrem să învingem pentru că ne-am săturat de atâtea minciuni și de această clasă polică murdară.”, a spus Ciprian Dâmbean. Părea mulțumit de ceea ce va urma și făcea pași mici în stânga și în dreapta, așteptând.

Din când în când mai apăreau câte una, două persoane, salutau și făceau cunoștință cu ceilalți. S-a alăturat grupului și o doamnă hotărâtă care a ținut să stabilească câteva elemente organizatorice. Adusese cu ea o pungă cu lumânări și mai multe foi pe care le arăta spunând că „sunt câteva mesaje, cine dorește, poate să ia”.

IMG_6093La ora 18:10, erau 15 persoane împărțite în grupuri care discutau despre situația neclară din România. Treptat, au mai venit oameni. „Să nu mai stăm așa și să ne-adunăm că parcă suntem ca oile fără păstor”, s-a auzit într-o parte. Unii aprindeau lumânări, alții, așezau buchete de flori. O zonă mică, lângă treptele clădirii Institutului Cultural Român din Londra, era acoperită de lumina din care se distingea cuvântul „COLECTIV”, culorile roșu, galben și albastru ale unui drapel de dimensiuni mari se întindeau pe zid, iar discuțiile privind subiectul incendiului din timpul concertului rock se legau când de tragedie, când de politica românescă și de cei „care ne conduc dormind în Parlament”.

Liniștea încă se păstra, dar privirile tuturor sugerau dorința de exprimare, o voce interioară care voia să vorbească. Cei mai mulți dintre ei erau tineri, unii obosiți, abia veniți de la serviciu, alții îngândurați: „Îmi vine să plâng. Sunt puțin emotivă. [n. r. Am venit aici] pentru că mi-e dor de țara mea, pentru că vreau să stau la mine acasă, să nu mai plătesc chirie aici și să stau printre străini, să nu-i am pe-ai mei cu mine, să îndur. E bine. Nu spun că nu, dar e mai bine la mine acasă unde să am familia și pe copilul meu aproape. [n. r. Am venit] doar pentru asta și pentru acei tineri care au murit în chinuri goaznice”, a spus Mădălina Mocanu. Lângă ea, stătea Ovidiu Dobie. Era singur și urmărea ce se întâmplă în jur. Venise la manifestație cutremurat de „tragedia cu tinerii aceia”, dar și pentru că „România trebuie să treacă peste etapa comunistă” și peste gândul că „merge și-așa”.IMG_6076

În fața lui, erau alte persoane care au venit la protest din respect pentru cei de acasă. Andrei Brânză, a spus că și-ar fi dorit să fie în alături de români, să-i sprijine, dar, „din păcate, am fost forțați să căutăm o viață mai bună în altă țară”. Prietenul său, Bogdan Constantin, a declarat că protestul „e un strigăt al nostru, al tinerilor, față de ceea ce se întâmplă în țară”. El a adăugat: „Nu vrem să fie schimbarea doar la față, adică să pună o față nouă și ei să conducă din spate, vrem să fie o schimbare totală, vrem oameni tineri, care își iubesc țara, care știu ce vor de la viață și glasul poporului – ăsta e cel mai important, întâi să ajutăm poporul și apoi pe ei.”

IMG_6173Mihaela Ignat a venit la manifestație ca să aprindă o lumânare pentru cei care au ars de vii în Clubul Colectiv. Ea a spus că românii au vrut o schimbare dintotdeauna și că au luptat pentru ea și că ceea ce tinerii vor acum, au vrut și cei care au participat la revoluția din ’89.

Unele discuții, în grupul protestatar, s-au extins, ajungând la dezbateri privind companiile multinaționale care finanțează campanii electorale și la tăcerea politicienilor vizavi de cei pe care îi conduc, dar au fost și păreri despre cum ar trebui să se producă reforma în România. Cei mai mulți cer un guvern nou, legi care să se aplice la fel pentru fiecare, drepturi egale, locuri de muncă și pensii mai mari. Alții au venit cu propuneri să se organizeze grupuri de discuții care să analizeze interesele românilor și să le exprime mai departe sau să se regurgă la presiune asupra politicienilor atunci când nu-și respectă promisiunile pe care le fac.IMG_6190

La manifestație s-au adunat câteva zeci de persoane care au protestat pașnic și care au spus în cor „Tatăl nostru”. Mai târziu, în jurul orei 21, s-a anunțat un moment de reculegere. În încheiere însă, nevoia de a se exterioriza i-a făcut pe cei prezenți să ia în mâini drapelul României și să-și strige durerea, disciplinat, în speranța că cineva îi va auzi. În zgomotul instalat scurt s-a cântat imnul și apoi s-au enunțat mesaje precum: „Hoții”, „Toate partidele fură prin rotație”, „Luați șpagă de milioane și românii mor de foame”, „Colectiv”, „Vrem spitale, nu catedrale”, „Afară, afară cu mafia din țară”, „Plecați, plecați și nu mai candidați”, „Ghinion, ghinion s-a trezit țara din somn”.

Protestatarii din data de 5 noiembrie au anunțat că vor veni și la întâlnirile din zilele următoare, la Institutul Cultural Român sau la Consulatul Român din Londra, având speranța că trebuie să se întâmple o schimbare în bine, să se întoarcă acasă unde să aibă condiții bune de trai și să-și revendice țara.

Adelina M. Salomia

Editor Revista ROMANIA IN CONTACT

Poze: Robert Toperter

PROMISIUNI ŞI GREVE

 

Haosul dinaintea acestor alegeri pare a fi o noutate prin amploarea pe care a luat-o, dar de fapt este doar o părere. Tindem să uităm repede.  Cum a fost oare înainte de mai 1990? Măcar acum nu se măcelăreşte lumea pe stradă şi dreptul la opinie, cuvânt sau replică este liber  şi nesancţionat. Ascult cu uimire promisiunile electorale ce seamănă  uimitor de bine cu cele dinaintea alegerilor parlamentare din 2008, când toate partidele se băteau cu pumnii în piept că România nu va fi atinsă de criză. Era o iluzie halucinogenă. Când toată lumea a fost lovită cum era ca doar România să fie ocolită? Criza a ajuns la noi mult timp după ce populaţia a început să se isterizeze, mult după ce jurnalele de televiziune vorbeau numai despre asta. Apoi când restul ţărilor continuau coborârea, noi vorbeam deja de creştere. Ei, cât de copilăros să fii să crezi aşa ceva? Ceea ce am văzut în Italia in primăvara lui  2009 a ajuns la noi abia prin octombrie. Din primăvară, în Italia a continuat scăderea şi încă nu se vede clar capătul de jos. Va urma şi la noi coborârea.

Acum vin din nou alegeri. Care mai de care, candidaţii promit un 2010 pe plus, cu strategii uluitoare si fanteziste pentru ieşirea din criză. Minciuni sfruntate. Este imposibil! Economia este pe minus, nu avem producţie, nu avem export, aproape totul importăm şi o facem scump. Am ascultat proiectele diferiţilor candidaţi şi toţi, mai ales cu cât sunt mai departe de guvernare propun soluţii psihedelice, dar absolut mincinoase şi imposibil de pus în practică.Ei ştiu foarte bine asta, dar nu este prima oară când politicienii mint păstrându-şi mimica neschimbată. Oriunde în lume, mereu, politicienii promit marea cu sarea până se văd aleşi iar apoi…Dumnezeu cu mila.

Unul dintre candidaţii la preşedenţie, pe când dorea să fie ales primar al capitalei a promis desfiinţarea unor anumite parcări. Miracolul a durat cîteva luni, apoi le-a refăcut sub aceeaşi titulatură şi mai mult decât atât a făcut contracte cu două firme care patrulează non-stop pe străzile inţesate de maşini ale Bucureştiului şi fără parcări şi ridică autoturisme, pe care apoi le depozitează în Afumaţi sau aproape de Giurgiu. Proprietarul, după şocul de a nu-şi găsi maşina şi fără nici o notificare despre respectiva manevră, trebuie să meargă într-una din aceste două locaţii, după cum îi este soarta şi norocul: taxa de depozitare este de 500ron sau respectiv 1000ron şi se măreşte cu fiecare zi de întârziere.

Pentru 2010 se promit câte în lună şi în stele, nimic însă nu poate fi adevărat. Va fi doar mai rău, căci vom avea de plătit şi datoriile făcute în 2009. Bugetarii vor fi şi mai rău loviţi, aşa au fost şi în alte ţări înaintea noastră, problema este că sunt luaţi de guvernanţi ca un tot unitar, fără a discerne diferitele categorii. Printre bugetari există şi medici şi profesori care au salarii mizerabile. În urmă cu vreo două săptămâni vorbeam cu o prietenă , medic rezident, care are în mână  exact acelaşi salariu ca şi mine: 800ron. Unde mai putem noi scădea? Şi am privit cu stupoare greva de la metrou care a paralizat tot oraşul , pentru ceea ce mie mi se pare o extravaganţă în acest moment când toată ţara este într-o asemenea criză , când atâtea categorii de oameni abia o duc de pe azi pe mâine. Această grevă a dat în guvernanţi sau în conaţionali? Dacă medicii de la urgenţă ar face acelaşi tip de grevă de la 4 la 16? Mulţi medici au salarii mai mici decât cei care lucrează la metrou şi … munca lor zilnică inseamnă să salveze vieţi omeneşti. Educatorii, învăţătorii, profesorii…ne formează copiii. Şi toţi au salarii mai mici decât cei care lucrează la metrou.  Acelaşi lucru se întâmplă şi în cultură, dar cine se mai preocupă de o mână de oameni?

Ceea ce nu-mi place mie în tot acest circ preelectoral este că ni se aruncă gogoşi de către cei mai mulţi candidaţi, care ne iau de proşti cu aceste planuri fanteziste ale lor despre cât de bine ne vom redresa economic în 2010, contrar căderii mondiale. „Piticii sovietici sunt cei mai înalţi pitici din lume.” Aşa şi noi  cu ridicarea economică din 2010!

Ioana Maria Lupaşcu