Diaspora ReStart poposește la Londra: 40.000 de euro pentru antreprenori români din dispora pentru a porni o afacere în România

DIASPORASTART-UP-INFOGRAFIC-final-no_tel_150dpi-01-01-e1509460067191Fundația C.A.E.S.A.R. va organiza joi 15 februarie, la sediul ICR Londra primul eveniment din acest an de prezentare a programului Diaspora Start-Up, deschizând astfel, dialogul despre oportunități reale de inițiere a unei afaceri în România .

Alături de noi vă vor împărtășit experiența lor David Webster (British Romanian Chamber of Commerce), Andrei Brașoveanu (ACCEL), Mihai Cucuringu (ALAIN TURING INSTITUT), Alexandra Popa (Amazon), Daniel Farmache (CITI BANK), Cristina Buzașu (BERD) și alți invitați români si britanici de top.

Echipa C.A.E.S.A.R. și partenerul Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România vor prezenta programul Diaspora Start-Up și condițiile pe care viitorii antreprenori români trebuie să le îndeplinească pentru a obține finanțarea nerambursabilă de 40.000 EUR.

Evenimentul reunește atât reprezentanți remarcabili ai mediului antreprenorial și cultural, cât și adevărate exemple de leaderi din domeniul de investiții și creatori de punți între Marea Britanie și România.

Un studiu prospectiv realizat în 2016 de Fundația C.A.E.S.A.R., la nivel mondial în 34 de locații, cu un eșantion de 10,000 de persoane, arată că aproximativ 80% dintre respondenți sunt interesați de deschiderea unui proiect antreprenorial în România, iar peste 40% consideră finanțarea nerambursabilă de 40,000 EUR un motiv “foarte convingător” să înceapă afacerea în țară. Același studiu arată că o treime din cei chestionați ar opta pentru un proiect antreprenorial în zona de informații și comunicații (IT&C).

Evenimentele organizate de Fundația C.A.E.S.A.R. în Londra sunt dedicate proiectelor din cadrul programului Diaspora Start-Up, la care sunt prezentate oportunități concrete pentru românii care doresc să își creeze propria afacere.

Programul Diaspora Start-Up se adresează cetățenilor români cu vârsta minimă de 18 ani, care au locuit în străinătate în ultimele 12 luni și doresc să deschidă o afacere în România. Aceștia trebuie să facă dovada experienței sau studiilor în străinătate în domeniul în care intenționează să deschidă afacerea. Proiectele implementate încurajează antreprenoriatului românesc prin susținerea înființării de companii cu profil non-agricol, în zona urbană, în toate regiunile de dezvoltare ale României, cu excepția regiunii București-Ilfov. Rezultate acestora vor contribui semnificativ la crearea de noi locuri de muncă și promovarea principiilor pieței libere concurențiale în România.

Pentru înscrierea la evenimentul de la Londra, joi 15 februarie, cei interesați pot accesa formularul online disponibil la adresa https://goo.gl/tH9yFM sau prin email la contact@fundatiacaesar.ro

Despre Fundația C.A.E.S.A.R.

Fundația C.A.E.S.A.R. (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români) este o comunitate de experți, un laborator de idei și o platformă de acțiune civică pentru dezvoltarea economică și consolidarea democratică a României.

Institut de cercetare românesc cu prezență globală, C.A.E.S.A.R. reunește experți din întreaga lume selectați pe baza rezultatelor remarcabile din cariera lor academică și profesională.

Uniți în jurul unor valori comune – integritate, responsabilitate și profesionalism – experții C.A.E.A.S.A.R. oferă idei și soluții concrete în domeniile de importanță strategică pentru viitorul României. Pe baza acestor cunoștințe și experiențe globale, C.A.E.S.A.R. promovează prin platforma proprie de acțiune civică politici de dezvoltare la nivel local, regional și național.

 

London: The Romanian Cinematheque is doing “Eastern Business”

unnamed (1)
The series of new Romanian productions presented at our Cinematheque resumes en force with the UK premiere of “Eastern Business” (Afacerea Est), the irresistibly funny, bittersweet comedy directed by Igor Cobileanski.

The film portrays two very different characters, a choir singer and a construction worker, drawn together by one absorbing goal: to make it big in business. The film won the Jury Prize (for the Best Script and Best Actor) at the 2016 Tallinn Black Nights Film Festival, one of the biggest film festivals of Northeastern Europe.

Wednesday 7 June, 7PM | Romanian Cultural Institute London

Free entry. Please book your seat here.

 

Protest COLECTIV la Londra: „e un strigăt al nostru, al tinerilor, față de ceea ce se întâmplă în țară”

IMG_6227Londra, 6 noiembrie 2015

Românii din Marea Britanie demonstrează în masă, în aceste zile, în urma incendiului din Clubul Colectiv și a evenimentelor politice și sociale petrecute în România. Grupurile organizează întâlniri pe rețelele de socializare și îndeamnă la manifestații pașnice.

Prima întrunire de acest fel a avut loc aseara, 5 noiembrie, sub forma unui protest în semn de solidaritate cu românii care au ieșit în stradă în ultimele zile în țara noastră. În jurul orei 18:00 când trebuia să înceapă evenimentul, în fața Institutului Cultural Român din Londra, se aflau cinci persoane. Câteva șoapte și zgomotul pe care îl făceau roțile mașinilor pe asfaltul umed se auzeau în întuneric.

IMG_6095Printre cei prezenți se remarca un bărbat care purta o perucă galbenă, un tricou imprimat cu steagul României, o pereche de pantaloni fluorescenți și drapelul țării legat sub bărbie. Nimic în jur nu părea să semene a protest. Bărbatul, care era și unul dintre organizatori, spunea zâmbind că trebuie să mai vină lumea și că se vor strânge mai mulți. „Ne aflăm aici pentru a fi solidari prietenilor, celor din România, pentru că am văzut ceea ce se întâmplă la televizor și ne pasă de ei. Împreună vrem să învingem pentru că ne-am săturat de atâtea minciuni și de această clasă polică murdară.”, a spus Ciprian Dâmbean. Părea mulțumit de ceea ce va urma și făcea pași mici în stânga și în dreapta, așteptând.

Din când în când mai apăreau câte una, două persoane, salutau și făceau cunoștință cu ceilalți. S-a alăturat grupului și o doamnă hotărâtă care a ținut să stabilească câteva elemente organizatorice. Adusese cu ea o pungă cu lumânări și mai multe foi pe care le arăta spunând că „sunt câteva mesaje, cine dorește, poate să ia”.

IMG_6093La ora 18:10, erau 15 persoane împărțite în grupuri care discutau despre situația neclară din România. Treptat, au mai venit oameni. „Să nu mai stăm așa și să ne-adunăm că parcă suntem ca oile fără păstor”, s-a auzit într-o parte. Unii aprindeau lumânări, alții, așezau buchete de flori. O zonă mică, lângă treptele clădirii Institutului Cultural Român din Londra, era acoperită de lumina din care se distingea cuvântul „COLECTIV”, culorile roșu, galben și albastru ale unui drapel de dimensiuni mari se întindeau pe zid, iar discuțiile privind subiectul incendiului din timpul concertului rock se legau când de tragedie, când de politica românescă și de cei „care ne conduc dormind în Parlament”.

Liniștea încă se păstra, dar privirile tuturor sugerau dorința de exprimare, o voce interioară care voia să vorbească. Cei mai mulți dintre ei erau tineri, unii obosiți, abia veniți de la serviciu, alții îngândurați: „Îmi vine să plâng. Sunt puțin emotivă. [n. r. Am venit aici] pentru că mi-e dor de țara mea, pentru că vreau să stau la mine acasă, să nu mai plătesc chirie aici și să stau printre străini, să nu-i am pe-ai mei cu mine, să îndur. E bine. Nu spun că nu, dar e mai bine la mine acasă unde să am familia și pe copilul meu aproape. [n. r. Am venit] doar pentru asta și pentru acei tineri care au murit în chinuri goaznice”, a spus Mădălina Mocanu. Lângă ea, stătea Ovidiu Dobie. Era singur și urmărea ce se întâmplă în jur. Venise la manifestație cutremurat de „tragedia cu tinerii aceia”, dar și pentru că „România trebuie să treacă peste etapa comunistă” și peste gândul că „merge și-așa”.IMG_6076

În fața lui, erau alte persoane care au venit la protest din respect pentru cei de acasă. Andrei Brânză, a spus că și-ar fi dorit să fie în alături de români, să-i sprijine, dar, „din păcate, am fost forțați să căutăm o viață mai bună în altă țară”. Prietenul său, Bogdan Constantin, a declarat că protestul „e un strigăt al nostru, al tinerilor, față de ceea ce se întâmplă în țară”. El a adăugat: „Nu vrem să fie schimbarea doar la față, adică să pună o față nouă și ei să conducă din spate, vrem să fie o schimbare totală, vrem oameni tineri, care își iubesc țara, care știu ce vor de la viață și glasul poporului – ăsta e cel mai important, întâi să ajutăm poporul și apoi pe ei.”

IMG_6173Mihaela Ignat a venit la manifestație ca să aprindă o lumânare pentru cei care au ars de vii în Clubul Colectiv. Ea a spus că românii au vrut o schimbare dintotdeauna și că au luptat pentru ea și că ceea ce tinerii vor acum, au vrut și cei care au participat la revoluția din ’89.

Unele discuții, în grupul protestatar, s-au extins, ajungând la dezbateri privind companiile multinaționale care finanțează campanii electorale și la tăcerea politicienilor vizavi de cei pe care îi conduc, dar au fost și păreri despre cum ar trebui să se producă reforma în România. Cei mai mulți cer un guvern nou, legi care să se aplice la fel pentru fiecare, drepturi egale, locuri de muncă și pensii mai mari. Alții au venit cu propuneri să se organizeze grupuri de discuții care să analizeze interesele românilor și să le exprime mai departe sau să se regurgă la presiune asupra politicienilor atunci când nu-și respectă promisiunile pe care le fac.IMG_6190

La manifestație s-au adunat câteva zeci de persoane care au protestat pașnic și care au spus în cor „Tatăl nostru”. Mai târziu, în jurul orei 21, s-a anunțat un moment de reculegere. În încheiere însă, nevoia de a se exterioriza i-a făcut pe cei prezenți să ia în mâini drapelul României și să-și strige durerea, disciplinat, în speranța că cineva îi va auzi. În zgomotul instalat scurt s-a cântat imnul și apoi s-au enunțat mesaje precum: „Hoții”, „Toate partidele fură prin rotație”, „Luați șpagă de milioane și românii mor de foame”, „Colectiv”, „Vrem spitale, nu catedrale”, „Afară, afară cu mafia din țară”, „Plecați, plecați și nu mai candidați”, „Ghinion, ghinion s-a trezit țara din somn”.

Protestatarii din data de 5 noiembrie au anunțat că vor veni și la întâlnirile din zilele următoare, la Institutul Cultural Român sau la Consulatul Român din Londra, având speranța că trebuie să se întâmple o schimbare în bine, să se întoarcă acasă unde să aibă condiții bune de trai și să-și revendice țara.

Adelina M. Salomia

Editor Revista ROMANIA IN CONTACT

Poze: Robert Toperter

Maia Morgenstern in “Tangou final” la Londra

Foto 1Poveşti spuse-n româneşte” are deosebita plăcere să anunţe ultimul spectacol al seriei înainte de vacanţa de vară. Pe 22 iunie de la ora 17.00, la Leicester Square Theatre, celebra actriţă  Maia Morgenstern va oferi un tur de forţă actoricesc în spectacolul Tangou final de Mario Diament, producţia Teatrului Evreiesc de Stat. În acest spectacol, partenerul ei de scenă este fiul ei, actorul Tudor Aaron Istodor.

Maia Morgenstern este una dintre cele mai cunoscute şi apreciate actriţe de teatru şi film din România  şi se bucură de o recunoştere extraordinară la nivel naţional şi internaţional. În film, a interpretat roluri excepţionale ca cel din Balanţa, regia Lucian Pintilie sau Fecioara Maria din filmul lui Mel Gibson, Patimile lui Hristos. A jucat alături de cei mai importanţi actori români (Ştefan Iordache, Răzvan Vasilescu), iar în producţiile internaţionale i-a dat replica, printre alţii, Monicăi Belluci sau Andy Garcia.

În teatru, rolurile din Trilogia antică, regia Andrei Şerban, producţia Teatrului Naţional din Bucureşti şi Astă seară Lola Blau, producţia Teatrului Evreiesc de Stat, au fost răsplătite cu premii de interpretare şi au fost văzute de mii de spectatori, în cazul Trilogiei, chiar de pe două continente.

În Tangou final se întâlnesc o actriţă celebră retrasă din viaţa publică şi un tânăr ziarist în căutarea unui subiect. Dar premisele nu sunt întotdeuana respectate, iar preţul aflării adevărului poate fi prea scump.

Spectacolul face parte din seria Poveşti spuse-n româneşte care îşi propune să promoveze în Marea Britanie şi Irlanda teatrul românesc prin prezentarea unora dintre cele incitante spectacole din România. Până în prezent proiectul a reuşit să aducă la Londra spectacole care i-au avut în distribuţie pe Horaţiu Mălăele, Ion Caramitru, Oana Pellea, Vlad Zamfirescu şi Mirela Oprişor, majoritatea dintre ele având la bază texte româneşti.

Proiectul este o iniţiativă privată care aparţine Claudiei Cîrlig şi este sprijinit la nivel local de ICR Londra.