Solicit Ministrului Carmen Dan schimbarea urgentă a cadrului legislativ în vederea prelungirii valabilității pașapoartelor la 10 ani

PASAPOARTE - REGLEMENTARI          Deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a intervenit în cadrul ședinței plenare a Camerei Deputaților referitor la proiectul de lege depus pentru completarea și modificarea art. 18 al Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

În intervenția sa deputatul Constantin Codreanu a susținut: „Vreau să vă readuc în atenție un proiect de lege pe care o mare parte dintre distinșii mei colegi l-au susținut la finalul sesiunii parlamentare precedente, mai exact 108 parlamentari, inclusiv o parte dintre miniștrii actualului Guvern. Un proiect de lege care, prin natura sa, ar alinia legislația României la bunele practici din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene și din marile state sau democrații ale lumii, prin optimizarea condițiilor aplicabile cetățenilor români în cazul eliberării documentelor de călătorie în străinătate, precum și prin înjumătățirea sarcinii administrative și birocratice a Serviciilor Comunitare pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple”.

”Termenele actuale de valabilitate a pașapoartelor electronice simple sunt dublu inferioare celor ale cărților de identitate eliberate cetățenilor români. Prin aprobarea proiectului de lege, termenul de valabilitate a pașapoartelor ar crește de la 5 la 10 ani. Deși m-am bucurat că, în luna august, doamna Ministru Carmen Dan a preluat inițiativa legislativă pe care am avut-o și a vorbit despre transformarea ei într-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, suntem la finalul lunii septembrie și această asumare nu pare să deveniă realitate prea curând. Solicit respectuos Ministrului Afacerilor Interne schimbarea cadrului legislativ printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru prelungirea valabilității pașapoartelor la 10 ani. Rog executivul să înceteze umilirea, în fiecare an, pe tot parcursul lunilor iulie și august, a românilor care muncesc în afara granițelor țării și își iau concediu special pentru a primi noi pașapoarte”, a ținut să precizeze deputatul PMP Constantin Codreanu în intervenția sa din plenul Camerei Deputaților.

DEPUTAT,

Constantin CODREANU

Advertisements

Deputatul Constantin Codreanu solicită modificarea Legii cetățeniei române

21392797_10155576115412226_228279382_oCOMUNICAT DE PRESĂ

Deputat Constantin Codreanu (foto): ”Dacă guvernul nu adoptă Ordonanța de Urgență pentru soluționarea chestiunii zecilor de mii de cetățeni români izgoniți abuziv din cetățenia română, vom declanșa proteste antiguvernamentale

Marți, 5 septembrie 2017, deputatul PMP Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat o Declarație politică la tribuna Camerei Deputaților, cerând guvernului Tudose adoptarea unei Ordonanțe de Urgență pentru modificarea și completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, care să rezolve problema zecilor de mii de tineri cetățeni români tratați abuziv drept ”non-cetățeni” de către unii agenți ai statului.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a declarat următoarele:

”Urmare a interpretărilor abuzive ale unor agenți guvernamentali mii de tineri cetățeni români, minori sau majori, deținători ai actelor de identitate românești, sunt tratați drept ”non-cetățeni”, confiscându-li-se actele de identitate românești și fiind, practic, expulzați din cetățenia părinților lor.

Legea cetățeniei române nr. 21/1991 prevede în mod expres o singură condiţie pentru obţinerea cetăţeniei române de către copilul minor al unui cetățean străin sau fără cetăţenie care a dobândit cetățenia română şi anume ca la data dobândirii cetăţeniei de către părinţi sau de către unul din părinţi copilul să fi avut vârsta de până la 18 ani. Și punctum! Copiii cetățenilor români sunt și copiii României! România nu-și poate sabota propriii cetățeni!

Interpretările libere, după bunul plac al agenților guvernamentali, nu țin loc de lege și sunt ele însele ilegale. Agenții statului nu dispun de prerogativa interpretării legilor, aceasta fiind atribuția exclusivă a Parlamentului și Curții Constituționale a României.

Interpretările abuzive ale agenților guvernamentali împotriva cetățenilor români tratați drept ”non-cetățeni” și confiscarea actelor românești de identitate eliberate anterior acestora sunt pe placul Moscovei. Ele amintesc deciziile Birourilor de armistițiu organizate de sovietici în România contra cetățenilor români originari din Basarabia și nordul Bucovinei, tratați impropriu și abuziv ca ”cetățeni sovietici” și forțați să se ”repatrieze” în URSS.

Nu vrem să credem că prin aceste interpretări, soldate cu expulzarea copiilor români din cetățenia română a părinților lor, guvernul Tudose a adoptat deliberat un comportament geopolitic antiromânesc,  acționând ca și cum ar răspunde comandamentelor de la Kremlin.

Am cerut oficial Guvernului României, la 24 iulie, adoptarea unei Ordonanțe de Urgență pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române, astfel încât să se pună capăt fărădelegilor la care se dedau agenții guvernamentali în raport cu mii de copii români deposedați abuziv de cetățenia lor și a părinților lor. Guvernul a lăsat fără niciun răspuns demersurile noastre oficiale. Chiar dacă premierul Tudose a promis oficial, în 21 iulie, la Chișinău, să rezolve problema cu celeritate. Promisiunea premierului nu a fost ținută.

Adoptarea Ordonanței de Urgență este calea cea mai scurtă pentru rezolvarea problemei. Guvernul Tudose are la dispoziție un proiect de lege în acest sens. Este necesar ca Guvernul să manifeste voință politică și bun simț elementar, aplanând conflictul major pe care l-a creat în relația cu cetățenii pe care îi expulzează zilnic, în modul cel abuziv cu putință, din cetățenia română și se comportă asemenea Birourilor sovietice de armistițiu”.

Totodată, deputatul Constantin Codreanu le-a adresat guvernanților un mesaj tranșant:

”Formulez un avertisment public. Situația e mai mult decât gravă. Dacă Guvernul va sabota în continuare soluționarea chestiunii miilor de cetățeni români izgoniți abuziv din cetățenia română și nu va adopta în următoarea ședință de guvern Ordonanța de Urgență cerută, vom declanșa proteste antiguvernamentale la București, Chișinău, Bruxelles și în alte orașe europene. Domnilor guvernanți, nu vă jucați cu drepturile și soarta românilor! Serviți interesele românilor și ale României, nu pe cele ale Moscovei și uneltelor ei de la Chișinău!”.

 

Deputat Constantin Codreanu: ”Cerem Guvernului României să adopte o Hotărâre pentru organizarea și funcționarea Muzeului Românilor de Pretutindeni”

m-213COMUNICAT DE PRESĂ

Vineri, 4 august, deputatul PMP Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, i-a adresat o scrisoare Prim-ministrului României, Mihai Tudose, cerând adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru organizarea și funcționarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, inclusiv alocarea unui sediu corespunzător, așa cum cere expres Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni nr. 299/2007.

În scrisoarea Președintelui Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării adresată Premierului României se precizează:

”Stimate domnule Prim-ministru,

Mă voi referi punctual la o problemă veche, rușinoasă, greu de explicat și imposibil de înțeles sau justificat, dar a cărei rezolvare depinde exclusiv de Guvernul României.

Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007 prevede, în articolul actual 11, următoarele: „(1) Se înființează Muzeul Românilor de Pretutindeni. (2) Sediul muzeului va fi în municipiul București. (3) Organizarea și funcționarea acestuia, inclusiv alocarea unui sediu corespunzător, vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

Muzeul Românilor de Pretutindeni ar trebui să fie o instituție permanentă de primă importanţă, pusă în serviciul societății, deschisă publicului, specializată în păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, menţinerea, cercetarea şi conservarea diverselor documente şi materiale muzeistice care să provină din zonele extrafrontaliere locuite de români.

În cei 10 ani care s-au scurs de la intrarea în vigoare a legii, la București s-au succedat 15 guverne. Niciunul dintre ele nu a întreprins absolut nimic pentru executarea acestor prevederi imperative ale legii. Articolul 11 al Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni rămâne a fi literă moartă, o plăsmuire frumoasă sabotată deschis de guvernele de până acum ale României.

Astfel, Muzeul Românilor de Pretutindeni nu există decât formal în legea votată de Parlament acum un deceniu. În rest, el este absolut fictiv, nu are sediu, adresă, director, cercetători, personal sau buget, expoziții, obiecte, documente și alte materiale de valoare istorică, etnografică, artistică, tehnologică sau științifică.

Este foarte greu de înțeles și de explicat de ce nu se conformează Guvernul României prevederilor imperative ale legii și nu se achită exemplar de obligațiile care îi revin potrivit legii. O asemenea atitudine de eschivare de la executarea prevederilor legii, are consecințe negative directe asupra milioanelor de etnici și cetățeni români care așteaptă sprijinul statului român în efortul lor de păstrare a identității românești, inducând sentimentul că nu sunt luați în serios de noi ca Stat național și de drept. În plus, situația afectează imaginea și prestigiul României, subminându-i credibilitatea.

Eschivarea Guvernelor României de până acum de la îndeplinirea prevederilor legale în vigoare și sabotarea lor deschisă ne fac dovada concretă, marcată de penibil, a adevăratei atitudini a Executivului țării față de milioanele de români de pretutindeni și problematica lor. Fiți de acord, stimate domnule Prim-ministru, că o asemenea stare de lucruri, rușinoasă pentru noi ca Stat național, nu mai poate fi tolerată.

Ținând cont de cele expuse mai sus și în calitatea mea de Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, fac apel stăruitor către dumneavoastră în calitate de Prim-ministru și către întregul Cabinet pe care îl conduceți și vă rog respectuos să vă implicați în soluționarea acestei chestiuni și să adoptați într-un timp cât mai apropiat posibil o Hotărâre de Guvern privind organizarea și funcționarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, inclusiv alocarea unui sediu corespunzător, așa cum cere expres Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni nr. 299/2007. Exprim convingerea că adoptarea unei asemenea Hotărâri de Guvern va fi primită cu simpatie și recunoștință de către milioanele de români din afara granițelor țării.

Vă stau la dispoziție, cu toată deschiderea și solicitudinea, pentru orice precizare sau informație suplimentară pe marginea subiectului Muzeului Românilor de Pretutindeni care ține de interesul nostru național comun, fiind prin excelență transpartinic.

Vă rog, stimate domnule Prim-ministru Mihai Tudose, să primiți cu această ocazie asigurarea deplinului nostru respect”.

DEPUTAT,

Constantin CODREANU

Cetățenia română – instrument de protecție juridică a românilor din afara granițelor. Atelier legislativ la Chișinău

jpegDeputatul PMP Constantin Codreanu, ales în circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul şi reşedinţa în afara țării, urmează să organizeze duminică, 11 iunie 2017, al doilea atelier legislativ în vederea definitivării avanproiectului de modificare și completare a legii nr. 21/1991 a cetățeniei române.

Atelierul va avea loc începând cu ora 10:00, în Sala cu cămin a Uniunii Scriitorilor din Moldova (strada 31 august 1989, nr. 98).

Organizăm a doua ediție a atelierului legislativ dedicat întocmirii unui proiect atotcuprinzător care să deblocheze situația în care se află toți românii indiferent de vârstă, din Republica Moldova și Ucraina, sau etnicii români din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani. Modificările și completările propuse de către Ministerul Justiției reprezintă o soluție de etapă, însă nu simplifică procedurile de dobândire a cetățeniei române în cazul persoanelor care aparțin filonului cultural și lingvistic românesc, indiferent de originea lor etnică. În momentul de față, avem o lege și o propunere de modificare și completare a acestei legi, ambele euroconforme, dar în continuare deficitare întrucât nu acoperă suficient interesul național legitim și principiul constituțional al dreptății. Pentru eliminarea carențelor și viciilor conceptuale de care suferă Legea cetățeniei române vor fi necesare noi completări și modificări, altele decât cele propuse de Ministerul Justiției. Prin aprobarea proiectului pe care îl propunem, acordarea cetățeniei române va deveni un proces care nu va mai lăsa loc de interpretări”, a declarat deputatul PMP Constantin Codreanu.

Parlamentarul român a mai transmis că, deși susține modificările și completările propuse de Ministerul Justiției, proiect ce trebuie să intre cât mai repede posibil în procedură legislativă și să fie adoptat în regim de urgență, regretă profund faptul că propunerea s-a materializat doar după amenințări repetate cu proteste.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a precizat de asemenea că, pentru rațiuni de celeritate, dată fiind situația de urgență, cu totul excepțională a zecilor de mii de minori ajunși peste noapte ”non-cetățeni”, proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției trebuie să fie adoptat de Guvern în forma unei Ordonanțe de Urgență, sens în care invită Guvernul să acționeze rapid.

 

Deputatul Constantin Codreanu: „Rușii-lipoveni din România au drepturi la care cei 700 000 de români din Rusia nici nu pot visa. Propaganda Kremlinului nu are trecere în România”

jpegPreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul PMP Constantin Codreanu, a luat atitudine față de declarațiile inacceptabile ale deputatului român Miron Ignat din 18 mai 2017.

„Un val de revoltă a cuprins în ultimele zile întreaga România și pe milioanele de români din afara granițelor țării. Deputatul Miron Demianovici Ignat (75 de ani), reprezentant al Comunității Rușilor Lipoveni din România și președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Federația Rusă, într-un interviu acordat zilele acestea agenției ruse TASS (fosta agenție telegrafică a Uniunii Sovietice), a făcut un șir de afirmații jignitoare cu privire la igiena românilor (citez: ”Românii ne invidiază. Căci lipovenii sunt muncitori. Casele noastre sunt frumoase, curățenia domnește peste tot, satele sunt îngrijite. În satele lipovene nu există nicio curte fără baie. Pe când românii se scaldă în troacă”), la o pretinsă falsificare de către autoritățile române a numărului membrilor comunității rușilor-lipoveni. Totodată, deputatul Miron Ignat s-a referit la relațiile comunității cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, cu premierul Dmitri Medvedev, fostul președinte al Dumei de Stat și actual șef al Serviciului de Informații Externe al Rusiei Serghei Narâșkin, ministrul rus al Afacerilor Externe Serghei Lavrov, la faptul că este singurul deputat român care a votat împotriva amplasării unei baze militare NATO în țara noastră, că ”România își ascute colții permanent și flutură amenințător din pumni spre Rusia”, că ”la 22 iunie 1941 Germania și România au atacat Uniunea Sovietică”, că sărbătorile ținute de rușii lipoveni din România ar fi, între altele, ”Ziua Victoriei” (9 mai), ”aniversarea bătăliei de la Stalingrad și a operațiunii Iași-Chișinău”, că ”odată cu creșterea prestigiului Rusiei în lume se îmbunătățește și atitudinea față de lipovenii din România”, că, în pofida sancțiunilor internaționale, ”supermarketurile rusești au vitrinele pline cu vin italian, franțuzesc și unguresc” și cu ”mărfuri din Olanda, Polonia și Italia” și altele asemenea”, a transmis deputatul PMP Constantin Codreanu.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a ținut, de asemenea, să precizeze: ”Reprezentantul rușilor-lipoveni în Parlamentul României, dedându-se afirmațiilor jignitoare și falsurilor, uită că orice națiune se definește, între alele, drept o comunitate de ofensă. Consider că, urmare a declarațiilor sale mincinoase făcute agenției TASS de la Moscova, deputatul Miron Ignat le datorează scuze tuturor românilor”.

”Observăm totodată, atunci când vorbește despre comunitatea rușilor-lipoveni din România, care are un loc asigurat în Parlament, dispune de biserici în limba maternă organizate într-o mitropolie distinctă având conducere proprie, care are case de cultură în fiecare localitate, a cărei limbă este recunoscută prin lege ca minoritară în localitățile de locuire compactă și este studiată în școlile de stat, că beneficiază de finanțări masive din bugetul de stat pentru conservarea și păstrarea identității sale naționale uită să amintească că cei circa 700 de mii de membri ai comunității românilor din Rusia nu se pot bucura de niciunul dintre aceste drepturi. Oricine poate constata că în Rusia nu există nicio biserică românească, nu este predată nicio oră de limbă română în școlile publice, nu există nicio instituție culturală pentru români, nu se tipărește nicio carte în limba română, nu se alocă nicio rublă de la bugetul de stat pentru necesitățile național-culturale ale românilor din Rusia, deci nu putem vorbi nici despre reciprocitate, nici despre respectarea standardelor europene în domeniu”, a punctat deputatul Constantin Codreanu.

”Cât privește aspectele istorice, ar trebui ca deputatul Miron Ignat să țină cont de faptul că însăși mitropolia rusă de rit vechi de la Fântâna Alba a fost nevoită să se refugieze în interiorul României, la Brăila, după ce localitatea Fântâna Albă, plasa Flondoreni, județul Storojineț, a fost ocupată de fosta URSS. Fostul centru religios al rușilor-lipoveni de la Cetatea Albă a fost eliberat în 1941, nu ocupat, cum s-a insinuat în legătură cu data de 22 iunie 1940. Reprezentantul rușilor-lipoveni din Parlamentul României nu este doar singurul deputat care a votat împotriva prezenței militare NATO în România, ci singurul, dar absolut singurul deputat care a votat împotriva Legii pentru declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România drept zi de sărbătoare naţională. Acest fapt ostil în sine este mai mult decât elocvent pentru poziția respectivului parlamentar în legătură cu momentele de primă importanță în istoria poporului și statului român”, a ținut să remarce deputatul PMP Constantin Codreanu.

”Apreciem faptul că mai mulți reprezentanți ai comunității rușilor-lipoveni din România, inclusiv foști parlamentari, s-au delimitat de declarațiile false și jignitoare, cu tentă propagandistică făcute de deputatul Miron Ignat. Propaganda Kremlinului nu are trecere în România. M-am convins că majoritatea cetățenilor români de origine ruso-lipovenească, oameni credincioși și loiali țării, urmași ai staroverilor prigoniți în propria lor patrie și constrânși să o părăsească acum trei secole, ca să fie primiți în mijlocul tolerantului popor român, resping mesajele propagandistice îndreptate contra României și a poporului român”, a mai precizat președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Regele Ferdinand I Întregitorul revine în Basarabia vestind Reunirea

Photo CCPreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul PMP Constantin Codreanu, a participat, sâmbătă, 6 mai 2017, alături de înalte oficialităţi, la dezvelirea bustului Majestății Sale Regele Ferdinand I al României în satul Ţepilova, comuna Ocolina, raionul Soroca, Republica Moldova.

Parlamentarul Constantin Codreanu, alături de Alteța Sa Regală Principele Radu, reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, preacucernici părinți, reprezentanți ai Asociaţiei Studenţilor Creştin Ortodocşi Români (ASCOR) și oamenii din localitate, a asistat la dezvelirea unui nou bust în Republica Moldova, închinat lui Ferdinand I Întregitorul.

„Bustul Regelui Ferdinand I a fost inaugurat în comuna Țepilova Mare la 14 septembrie 1937 din donațiile benevole ale românilor din județul Soroca, urmare a demersurilor Societății „Cultul Eroilor”, regionala Basarabia. După 1944 bustul a dispărut. Asistăm astăzi la un moment de restituție istorică. Bustul Regelui Ferdinand I pe care îl vedem astăzi, identic cu cel instalat în 1937, dar și basorelieful cu stema României Mari, sunt realizate în bronz, din donații și sponsorizări, inclusiv din partea Casei Regale a României, căreia îi mulțumim. Recunoștința noastră se îndreaptă și către sculptorul Veaceslav Jiglițchi din Chișinău căruia îi datorăm acest moment de restituție. Mulțumim doamnei primar Valentina Ceban și domnului avocat Iulian Rusanovschi, președinte ASCOR, inițiatorul restaurării și reinstalării bustului marelui nostru Rege, care a revenit în Basarabia, foarte aproape de cetatea Soroca ridicată de Ștefan cel Mare pe Nistru”, a declarat deputatul Constantin Codreanu.

Totodată, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a subliniat: „Aceste monumente simbolice reprezintă repere în timp și spațiu, amintindu-ne de trecut, ca să putem trăi prezentul din plin și să luptăm pentru un viitor mai bun. Să transformăm Podurile de flori în Poduri de fapte, de proiecte. Am văzut astăzi la grădinița-creșă din Ocolina mobilierul cumpărat pe bani alocați de Guvernul României confraților din cel de-al doilea stat românesc. Cu asemenea fapte concrete strângem și mai mult legăturile dintre noi. Suntem în anul dinaintea Centenarului Marii Uniri, proces declanșat de românii din Basarabia, prin decizia istorică a Sfatului Țării din 27 martie 1918. Ideea românească și ideea de unitate națională revin acasă pentru a pregăti Reunirea noastră de mâine, pentru că Reunirea este inevitabilă. Și de aici, de la Țeplilova, Regele Ferdinand I Întregitorul vestește Reunirea”.

 

„Basarabia e România! Reunirea depinde de noi!”

COMUNICAT DE PRESA

Vineri, 28 aprilie 2017, deputatul Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a participat, alături de vicepreședintele Camerei Deputaților, domnul Florin Iordache, la un eveniment organizat cu prilejul vizitei delegației președinților și vicepreședinților raioanelor din Republica Moldova, care fac parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru.

În cadrul evenimentului au fost făcute declarații legate de propunerea de modificare și completare a Legii cetățeniei române nr. 21/1991 înaintată spre dezbatere, Centenarul Unirii Basarabiei cu România, acțiunile comune, acordurile economice și culturale dintre Republica Moldova și România, cât și asigurări continue din partea parlamentarilor români referitoare la sprijin total din partea statului românesc.

18195800_120332000445643852_20050610_o„Stimați președinți și vicepreședinți de raion: „Bine ați venit acasă!”. Atunci când vorbim despre proiectele legate de Republica Moldova, nu trebuie să existe carnete de partid. Basarabia a fost și rămâne o prioritate națională, un element de consens politic la București.  Mă bucur să constat că, în ultimul an, numărul acordurilor de înfrățire, baza apropierii consecvente dintre cele două maluri de Prut, s-a dublat, crescând de la 109 la 260, fapt ce trebuie să își continue ascendența. Proiectele comunitare comune vizează în primul rând bunăstarea cetățenilor. În Parlamentul României, am avut deja o serie de acțiuni care întăresc legăturile dintre cele două state românești. Menționez aici declararea zilei de 27 martie ca zi națională de sărbătorire a Unirii Basarabiei cu România. Un alt aspect ce trebuie amintit este victoria pe care am reușit să o obțin, alături de colegii mei din Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, de a convinge Guvernul să aducă modificări și completări actualei legi a cetățeniei române. Îmi face plăcere să anunț că urmează să organizez foarte curând, la Chișinău și la București, un atelier legislativ care să implice o dezbatere tehnică punctuală asupra textului legii cetățeniei, dar și al altor legi de interes pentru românii din Basarabia și din alte comunități istorice”, a declarat deputatul Constantin Codreanu, adresându-le, totodată, reprezentanților administrației locale din Republica Moldova, îndemnul de a direcționa orice problemă sau propunere vizând proiectele dintre cele două state românești la Biroul parlamentar de la Chișinău.

Subiectele abordate au vizat acțiunile trecute și viitoare de întărire a relației bilaterale dintre România și Republica Moldova, în beneficiul românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

DEPUTAT, Constantin CODREANU