6–15 octombrie 2017: a XI-a ediţie a Bienalei Internaţionale de Artă Contemporană de la Florenţa

maria-roxana-cioata-hdtv-1080Operele artistelor Alina Aldea, Maria Roxana Cioată şi Maria Mănucă au fost selectate, alături de cele ale altor şapte artişti români, de Comitetul internaţional de selecţie spre a fi expuse la Florence Biennale 2017 – a XI-a ediţie a Bienalei Internaţionale de Artă Contemporană de la Florenţa, prestigioasă manifestare dedicată diferitelor forme de exprimare artistică contemporană.

Florence Biennale 2017 se va desfăşura în perioada 6–15 octombrie 2017 în Pavilionul Spadolini din Fortezza da Basso de la Florenţa, unde vor fi expuse lucrări de pictură, desen, grafică, sculptură, ceramică, artă textilă, fotografie, performance, instalaţii etc. ale unor artişti provenind din întreaga lume. A XI-a ediţie a Bienalei Internaţionale de Artă Contemporană de la Florenţa are ca temă «eARTh: Creativity & Sustainability», propunându-şi să contribuie la consolidarea unei viziuni asupra viitorului în care creativitatea şi sustenabilitatea să constituie fundamentele unui «ecosistem» al artei şi culturii în cadrul căruia să precumpănească respectul asupra naturii şi al tuturor formelor de viaţă.

maria-manuca-rescuing-project-for-venice-hdtv-1080La fiecare ediţie a Florence Biennale, un juriu internaţional format din personalităţi marcante ale artei şi culturii acordă Premiul Internaţional «Lorenzo Magnificul». La ediţia a XI-a a Bienalei Internaţionale de Artă Contemporană de la Florenţa, juriul internaţional va desemna laureaţii la următoarele categorii artistice: desen şi caligrafie, pictură, tehnică mixtă, sculptură, artă ceramică, artă textilă, bijuterie de artă, fotografie, artă digitală, artă video, performance şi instalaţii. Premiul internaţional poartă numele lui Lorenzo de’ Medici, supranumit «Magnificul» (1449–1492), figură emblematică a istoriei florentine, umanist şi mecenat al Renaşterii italiene, senior al Florenţei din 1469 şi până la dispariţia-i prematură.

Participarea artistelor Alina Aldea, Maria Roxana Cioată şi Maria Mănucă la Florence Biennale 2017, unde vor expune lucrări de pictură şi artă ceramică, beneficiază de susţinerea Institutului Cultural Român, prin Accademia di Romania din Roma şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, care astfel continuă a contribui la promovarea artelor vizuale din ţara noastră pe plan european, în dialogul artistic cu culturile din întreaga lume.

alina-aldea-black-3-hdtv-1080Alina Aldea este o artistă care a expus în expoziţii personale şi colective în ţară şi în străinătate (Italia, Japonia, Suedia). La Florence Biennale 2017, artista va aduce în faţa publicului trei lucrări, intitulate «Black», care fac parte dintr-o serie mai amplă de opere abstracte ce surprind o parte din preocupările sale artistice, desenul şi grafica, diferite prin tehnicile de execuţie, dar urmărind un numitor comun prin temele abordate. Lucrările sunt realizate pe suport de hârtie neagră, constau în desen în pastel şi creion, evocând profunzimea spaţiului prin efecte de multiplicare, iluzii perspectivale şi prezenţa luminii asemenea unui negativ, dar şi ciclicitatea şi efectele naturale ale reversibilităţii, prin articulări de forme şi structuri.

Maria Roxana Cioată, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, este ceramistă, graficiană şi scenografă, a expus în ţară şi în străinătate (Bulgaria, Germania, Italia, Portugalia) în expoziţii personale şi colective. Criticul de artă Mihai Plămădeală consideră că «rafinamentul operelor sale şi componenta-i experimentală, mereu asociată cu arderea, conduc la concluzia că în lucrările Mariei Roxana Cioată elementele lumii fac parte dintr-o ţesătură în care legăturile invizibile sunt sugerate de asocierea corpurilor ceramice, adesea fretate cu sârmă sau plasă. Dincolo de efectele vizuale implicite, filtrarea şi dispersia luminii sau expansiunea vectorială a spaţiului fac parte din limbajul ei artistic». La ediţia curentă a Bienalei Internaţionale de Artă Contemporană de la Florenţa, Maria Roxana Cioată va expune lucrarea «Portret», o compoziţie din ceramică pe suport de lemn.

Maria Mănucă, membră a filialei Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici din România, a expus în expoziţii colective în ţară şi în străinătate (Israel, Italia, SUA). La Florence Biennale 2017 va participa cu «Rescuing Project for Venice» (ulei pe pânză, realizat în 2012) şi «Romanian Traditions» (ulei pe pânză, realizat în 2015), lucrări reprezentative din portofoliul său artistic, care vizează aspecte ale unicităţii spaţiului şi timpului românesc – tradiţii şi istorie – dar şi dimensiuni ale patrimoniului cultural universal.

Prezenţa artistelor din România la prestigioasa manifestare de artă contemporană Florence Biennale 2017 contribuie la consolidarea imaginii culturii române în Italia şi în general la nivel european, la promovarea înalt calitativă a valorilor culturale româneşti şi a operelor reprezentative ale artiştilor formaţi şi afirmaţi în ţara noastră.

Advertisements

Români din Spania, Italia, Franța, Germania, Belgia, Marea Britanie pot aplica la proiectele Diaspora Start-Up implementate de Power Net

DS-1Antreprenorii români din Spania, Italia, Franța, Germania, Belgia și Marea Britanie, au posibilitatea să se folosească de cunoştințele dobândite în afara țării şi să le pună în practică în România.

Power Net Consulting va implementa în următorii 3 ani două proiecte POCU Diaspora Start-Up: Antreprenor Diaspora RO_ES și Antreprenor_Diaspora: Hai acasa!  care vor fi implementate alături de HR Solutions, Asociación Hispano-Rumana Salva,  Work Consulting, Fundația C.A.E.S.A.R. și E.N.F.A.P. MARCHE.

Prin proiectele Diaspora Start-Up puteți deschide o afacere în România pentru care veți primi finanțare de până la 40.000 €. Cele două proiecte va pune accentul pe românii din țările de mai sus, dar vor putea participa români valoroși și din alte state. Pentru mai multe detalii vă rugăm scrieți la: office@power.ro.

Activitatea Power Net este o continuare a acțiunilor în sprijinul dezvoltării antreprenoriale a românilor din Diaspora și din țară.

 

La început a fost desenul” – expoziţie de grafică în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

afis-disegno-dragos-patrascu-romania-100x70-cmc_1Vineri, 4 august 2017, începând cu orele 18.00, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, va avea loc vernisajul expoziţiei de grafică contemporană „La început a fost desenul”, aparţinând artiştilor români Sorin Ilfoveanu (Bucureşti), Dan Erceanu (Bucureşti), Nicolae Alexi (Bucureşti), Onisim Colta (Arad) şi Dragoş Pătraşcu (Iaşi), cel din urmă îndeplinind şi rolul de curator al expoziţiei.

Expoziția intitulată ,,La început a fost desenul” reprezintă o metaforă a ,,copilăriei artei”, un elogiu adus desenului ca fiind modalitatea de expresie cea mai apropiată de idee.

Considerat multă vreme o etapă a parcursului artistic prin echivalarea lui cu stadiul preliminar în dezvoltarea unei lucrări de anvergură, desenul şi-a dobândit autonomia în raport cu „artele majore”, începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea. Emanciparea desenului în contextul artelor vizuale de după 1960-1970 devine un act manifest prin diversificarea viziunilor şi opţiunilor tehnice ale artiştilor. De altminteri, şi conţinutul denumirii de artist se modifică în sensul că ea defineşte un tip de creator complex, deschis experimentului şi inovaţiei, orientat spre cercetare prin medii diferite ale artelor vizuale, prin sincretismul viziunilor, tehnicilor şi procedeelor specifice anumitor domenii. Revenirea desenului pe scena artei contemporane la mijlocul anilor 1990 este explicată prin libertatea pe care acesta o oferă artiştilor, ca un curent subestimat şi puţin analizat. Nimeni nu declarase vreodată că desenul a murit, aşa cum au făcut artiştii, custozii şi criticii cu pictura. Neanalizat la modul sistematic, desenul le-a permis artiştilor să aleagă perspectiva dorită. Uşurinţa cu care putea fi realizat, faptul că nu necesita colaboratori sau negocieri cu alte persoane, aşa cum se întâmplă cu instalaţia, fotografia, sau chiar cu pictura, toate acestea au făcut din desen o artă atractivă.

Artiştii au găsit un refugiu de la rigorile conceptualismului, post-structuralismului şi teoriei critice. Poate că invizibilitatea critică şi teoretică a desenului a creat o oază perfectă, pentru artişti, de explorare a noţiunilor reprimate: naraţiune, autenticitate, expresie, obrăznicie, iraţional, asociere cu literatura.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe data de 25 august 2017, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia din Cannaregio 2212 – 30121 Venezia, de marţi până vineri în intervalul orar 14.00–19.00 şi de sâmbătă până duminică în intervalul 10.00–12.00 şi 16.00–19.00. Intrarea este liberă.

Expoziţia foto-documentară «Iaşi – capitală de război» în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

unnamedLuni, 12 iunie 2017, începând cu orele 18.00, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (Cannaregio 2211, 30121 Venezia), va avea loc vernisajul expoziției foto-documentare «Iaşi – capitală de război». Expoziţia este rodul colaborării dintre Institutul român de la Veneţia cu Muzeul Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi şi Departamentul de Istorie a Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi.

Expoziţia îşi propune să refacă, prin imagini şi fragmente de memorie, experienţa anilor războiului într-unul din oraşele istorice ale României devenit capitală în perioada 1916–1918, fiind deopotrivă un proiect de cercetare şi un mijloc de interacţiune a publicului cu trecutul şi prezentul. Expoziţia prezintă publicului veneţian fotografii cu aspecte din Iaşul de acum un veac, imagini de front, imagini ale refugiului, clădiri simbol ale oraşului, viaţa de zi cu zi şi personalităţi ale epocii.

De asemenea, este realizată o scurtă incursiune în Iaşul de dinainte de 1916, dar şi de după 1918, pentru a marca evoluţiile şi diferenţele. Fotografiile, selectate de la Arhivele Naţionale ale României, Academia Română şi Muzeul Militar Naţional sunt însoţite de comentarii şi fragmente de memorii pentru a introduce mai bine vizitatorul în atmosfera epocii şi pentru a-l familiariza cu trăirile contemporanilor. De asemenea, sunt prezente în expoziţie articole de presă, documente din arhivele ieşene, fragmente din memorialistica vremii, cărţi poştale, care vor putea oferi o imagine complexă a Iaşului din perioada 1916–1918.

Expoziţia va putea fi vizitată până în data de 10 iulie 2017, de marţi până duminică în intervalul orar 16–20. Intrarea este liberă.

România la cea de-a XXX-a ediție a Salonului Internaţional de Carte de la Torino (18–22 mai 2017)

locandinaromania2017-1-page-001În perioada 18–22 mai 2017 va avea loc cea de-a XXX-a ediție a Salonului Internaţional de Carte de la Torino. Tema ediției din acest an este Oltre il confine/Dincolo de graniță.

Pentru al nouălea an consecutiv, Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții și prin Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneția, organizează participarea țării noastre la cea mai importantă manifestare de profil din Italia cu un stand național intitulat I nostri autori oltre la Romania / Autorii noștri din afara României.

Standul României, cu o suprafață de 120 metri pătrați (Sala România), este realizat în parteneriat cu organizatorii Salonului Internațional de Carte de la Torino, după un concept inspirat de tema principală a ediției din acest an. Pe toată durata salonului, în Sala România vor avea loc, atât evenimente literare românești, cât și alte manifestări de gen propuse de organizatori. Ținând cont de tema principală a celei de-a XXX-a ediții a Salonului Internațional de Carte de la Torino, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția a propus realizarea unei grafici ce va prezenta exodul scriitorilor români exilați în diverse țări ale lumii, grafică ce va decora interiorul Sălii România.

Situată în Pavilionul 1 D37–C34, Sala România va cuprinde: un spațiu dedicat vânzării de carte, organizat cu sprijinul Librăriei Libris din Brașov;un spațiu destinat evenimentelor literare;o cabină radio care va găzdui echipa Radio Torino International,unul dintre partenerii media tradiționali ai participării României la Salonul de Carte, și un punct de informare turistică organizat în parteneriat cu Biroul Național de Turism al României în Italia.

Pe durata celor cinci zile, în Sala României din cadrul Salonului vor fi organizate manifestări care au scopul de a promova relaţiile bilaterale în domeniul literaturii, al traducerilor şi al politicilor editoriale. De asemenea, se dorește stimularea interesului specialiştilor, editorilor şi traducătorilor pentru literatura română, stabilirea de contacte directe între scriitorii invitaţi şi publicul larg, precum şi păstrarea legăturii comunităţii româneşti cu valorile culturale ale ţării de origine. La manifestările organizate de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia pe parcursul desfăşurării Salonului Internaţional de Carte de la Torino vor participa circa cincizeci de invitaţi, români și italieni, aparţinând unor domenii variate, reprezentative pentru profilul manifestării: scriitori, românişti, traducători de literatură română în limba italiană, istorici, jurnaliști, critici literari și reprezentanţi ai unor edituri italiene (a se vedea în Anexă programul evenimentelor literare).

Pe durata celor cinci zile, la evenimentele literare din Sala României vor participa: Antonio d’Alessandri, Sorin Alexandrescu, Corina Ardelean, Giancarlo Baffo, Giampiero Bartolini, Alberto Basciani, Alberto Borghini, Antonio Buozzi, Oana Boşca-Mălin, Massimo Carloni,Irma Carannante, Horia Corneliu Cicortaş,Emanuela Costantini, Antonio Di Gennaro,Dan Octavian Cepraga, Marco Dogo, Cristina Fantecchi,Daniela Finocchi, Vasile Igna, Elena di Lernia, Paolo de Lorenzi, Gabriela Lungu, Giuseppe Manitta,Bruno Mazzoni, Cristina Mărginean-Cociş, Roberto Merlo, Clara Mitola, Alessandro Norsa, Liliana Nechita, Radu Popescu,Ioan Es. Pop, Maria Floarea Pop, Gabriel Popescu, Violeta Popescu, Mattia Luigi Pozzi, Giovanni Rotiroti, Roberto Scagno.Scriitorul Mircea Cărtărescu este invitat al Salonului Internaţional de carte şi va participa alături de scriitorul Andrea Bajani şi de profesorul şi traducătorul Bruno Mazzoni la un eveniment literar programat sâmbătă, 20 mai. Pentru detalii consultaţi programul pe http://www.salonelibro.it.

Organizarea anuală a prezenţei României la Salonul Internaţional de Carte de la Torino se înscrie în strategia Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia privind promovarea literaturii şi culturii române în Italia.

Parteneri: Salonul Internațional de Carte de la Torino, Consulatul General al României la Torino, Biroul Național de Turism al României în Italia, Librăria Libris din Brașov, Centrul Cultural Italo-Român din Milano și Concursul Literar Național “Lingua Madre”.

Parteneri media: Radio Torino International, revista bilingvă „Orizonturi culturale italo– române” și blogul Tazzina di Caffè

Geta Brătescu – ”Apariții” – reprezintă România la cea de-a 57-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia

În urma concursului național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 57-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia, comisia de selecție a declarat câștigător proiectul Geta Brătescu – Apariții.

geta-bratescu1webGeta Brătescu-Apariții, autori Geta Brătescu, Magda Radu, Corina Bucea, Diana Ursan, Raymond Bobar, Dan Burzo, Frederic Eyl, Steffen Oestreich, Marian Manten

Expoziția Apariții va pune accent pe îmbinarea mediilor artistice, revelând caracterul mobil, deschis, performativ al artei Getei Brătescu, precum și proliferarea ideilor, fluxul debordant al imaginației și libertatea de manifestare care însoțesc creativitatea specifică acestei artiste. Participarea Getei Brătescu la Bienala de la Veneția constituie o sinteză a parcursului ei artistic, concepută prin prisma unor nuclee tematice, incluzând și cea mai recentă etapă a practicii ei artistice, într-o încercare de a oferi o oglindire a spațiului atelierului, înțeles ca spațiu fizic dar și ca entitate meta-artistică. Consistența, integritatea, calitatea estetică și intelectuală a acestui demers, incredibila prezență a artistei – care se dezvăluie prin lucrările în care ea se auto-reprezintă, dar și în personajele/figurile feminine pe care ea le invocă – vor transforma Pavilionul României și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia într-un „atelier continuu” pentru fiecare vizitator în parte.

Pe lângă semnificația istorică a parcursului ei, Geta Brătescu este și o artistă a contemporaneității, a cărei versatilitate și capacitate permanentă de reinventare rezonează cu preocupările, explorările materiale și conceptuale ale artiștilor care imprimă astăzi traiectoria artei contemporane. Prezența ei la Bienala de la Veneția caută să comunice în primul rând capacitatea artei de inventa narațiuni care transcend contextul sumbru al lumii actuale, pe fundalul unei reflecții artistice și curatoriale care evidențiază forța transformatoare a feminității, ca întruchipare prin excelență a unui „subiect nomad”. Arta Getei Brătescu se situează în deplină consonanță cu întoarcerea la materialitate, la forța imaginației artistice și a plăsmuirii. Interesul reînnoit pentru imagine și reprezentare semnalează și racordarea practicii ei artistice la dezbaterile actuale despre rolul artei, ca spațiu de oglindire a punctelor nevralgice ale realității, dar și ca mod de instituire a unui limbaj specific care poate genera noi forme de subiectivitate.

Geta Bratescu (n. 1926) este o personalitate centrala a artei contemporane românesti începând din anii ’60. Artistă cu o carieră îndelungată și prolifică, Geta Bratescu a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, gravura, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video și performance. A studiat simultan la Facultatea de Litere și Filosofie și la Școala de Belle Arte din București. Este director artistic al revistei Secolul 20/Secolul 21. În 2016 Hamburger Kunsthalle a prezentat o amplă retrospectivă Geta Bratescu, iar printre expozițiile sale recente se numără expoziția personală de la Tate Liverpool din 2015, cea de la Berkeley Art Museum and Pacific Film Archive, SUA, MATRIX 254 / Geta Brătescu, participarile în II Palazzo Enciclopedico, La Biennale di Venezia, 2013, La Triennale Paris,2012, Palais de Tokyo, si în cea de-a 12a editie a Bienalei de la Istanbul din 2011, etc. Lucrările sale se găsesc în colectii importante precum: MoMA, New York; Centre Georges Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Hammer Museum, Los Angeles; San Francisco Museum of Modern Art, San Francisco; Muzeul de Artă Modernă, Varsovia; Muzeul National de Arta Contemporana, Bucuresti; MAK, Viena, MUMOK, Viena, Kontakt Collection, Viena; Moderna Galerija, Ljubljana si FRAC Lorraine, Franta. În 2017, Camden Arts Center, Londra, îi va dedica Getei Brătescu o expoziție personală curatoriată de Jenni Lomax.

Magda Radu este curatoare și istoric de artă stabilită la București. Este fondatoare și co-curatoare a programului Salonul de proiecte care s-a desfășurat între 2011 și 2015 la MNAC Anexa, funcționând în prezent ca inițiativă independentă la Palatul Universul din București. A editat sau co-editat mai multe cataloage de expoziții și cărți, printre care: Arta în România între anii 1945 – 2000. O analiză̆ din perspectiva prezentului (2016), subREAL (2015), Dear Money (2014) și André Cadere/Andrei Că̆dere (2011). În ultimii ani a fost curator al unor expozițiiorganizate la MUSAC (Leon), Spinnerei, Leipzig, și Photo España, Madrid. În calitate de colaborator la Universitatea Națională de Arte din București a predat un curs ce analizează arta românească în context est-european, precum și un curs axat pe studii curatoriale.

Expoziția Geta Brătescu – Apariții va avea loc în Pavilionul României din Giardini della Biennale și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Deschiderea Bienalei va avea loc între 10 și 12 mai 2017 (deschiderea pentru presă și profesioniști). Bienala va putea fi vizitată de public începând din 13 mai 2017 până pe 26 noiembrie 2017.

Tema expoziției internaționale a Bienalei de Artă de la Veneția din 2017, curatoriată de Christine Macel, este Viva Arte Viva. Potrivit curatoarei, arta „este spațiul ideal pentru reflecție, expresie individuală, libertate, și pentru articularea unor întrebări fundamentale. Mai mult decât oricând, vocea și responsabilitatea artistului sunt cruciale în contextul dezbaterilor contemporane.”

Organizatori: Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Comisar: Attila Kim

Echipa proiectului: Curator: Magda Radu, Manager proiect: Corina Bucea, Asistent curator: Diana Ursan, Comunicare: Cătălin Năstăsoiu, Designer: Raymond Bobar,  Website: Dan Burzo

Inițiator: Salonul de proiecte

Parteneri: Muzeul Național de Artă al României, Editura Walther König, Galeria Barbara Weiss, Berlin, Galeria Ivan, București

Colaboratori: Frederic Eyl & Steffen Oestreich, Antonescu PR & Consulting, București, Sutton PR

Congresul internaţional «Venezia e l’Europa Orientale tra il tardo Medioevo e l’Età moderna», Veneţia, 20–21 aprilie 2017

1vInstitutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în parteneriat cu Istituto Ellenico di Studi Bizantini e Postbizantini de la Veneţia, beneficiind de susţinerea financiară a Institutului Cultural Român şi de colaborarea Centro Romeno–Italiano di Studi Storici al Universităţii din Bucureşti, organizează, sub patronajul Academiei Române, a VIII-a ediţie a Congresului internaţional «Venezia e l’Europa Orientale tra il tardo Medioevo e l’Età moderna», care se va desfăşura la Veneţia în perioada 20–21 aprilie 2017.

În prima zi a manifestării ştiinţifice, lucrările pe secţiuni se vor desfăşura în Sala «Marian Papahagi» din Palatul Correr, sediul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, iar cea de-a doua zi a lucrărilor congresului va fi găzduită în Sala del Capitolo din Palatul Flanghinis, sediul Istituto Ellenico di Studi Bizantini e Postbizantini.

Manifestarea ştiinţifică îşi propune să reunească specialişti care au întreprins şi continuă să conducă cercetări privitoare la relaţiile Veneţiei cu Europa Răsăriteană în secolele XIII–XVIII, cu abordări întemeiate pe surse inedite sau utilizând metodologii inovatoare. Tematica, axată pe istorie politico–diplomatică, economică, culturală, este încadrabilă în orizontul cronologic ce porneşte din Spätmittelalter şi se încheie la finele Epocii luminilor. O perioadă lungă, care a înregistrat numeroase transformări în plan politic, economic şi cultural la nivelul întregului continent, secole ce au dus la mutaţii profunde în relaţiile Veneţiei cu statele din Europa Răsăriteană.

Veneţia a fost, pe aproape întreaga durată a existenţei sale ca stat, o prezenţă activă în Europa Răsăriteană, îndeosebi din punct de vedere economic, dar şi politico–diplomatic, militar şi cultural, astfel că numeroase aspecte ale implicării şi ale intereselor sale în această parte a lumii, ca şi ecourile acestora în Occident, rămân încă necunoscute sau mai puţin studiate. Manifestarea ştiinţifică este definitorie pentru rolul instituţiilor organizatoare de promotoare (şi) ale culturii de specialitate române şi respectiv elene.

Congresul contribuie substanţial la diseminarea rezultatelor cercetării întreprinse de specialiştii români şi străini într-un centru universitar şi cultural de notorietate internaţională ca Veneţia, spaţiu de convergenţă a reprezentanţilor diferitelor şcoli istoriografice, de confruntare constructivă a ideilor şi de materializare, prin publicaţii şi conferinţe, a muncii depuse în vederea reliefării multiplelor faţete ale trecutului istoric comun, din perspectiva relaţiilor Republicii veneţiene, ale Peninsulei Italice în general, cu spaţiul românesc şi Sud–Estul european.

Manifestarea oferă şcolilor istorice română şi greacă posibilitatea de a contribui direct la evaluarea progreselor cercetării în domeniul ştiinţelor umaniste şi de a-şi asuma rolul de promotoare ale unor direcţii de studiu care vizează istoria spaţiului nord şi sud-dunărean în contextul mai larg al evoluţiei Europei Răsăritene şi Mediteraneene. Congresul internaţional «Venezia e l’Europa Orientale tra il tardo Medioevo e l’Età moderna» reafirmă menirea Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi a Istituto Ellenico di Studi Bizantini e Postbizantini de la Veneţia de a promova valorile naţionale şi europene şi de a construi punţi între culturi, constituindu-se într-o poartă deschisă în Italia pentru cei care sunt interesaţi de orice aspect relevant al culturii şi istoriei Europei Răsăritene şi al multiplelor relaţii româno–elene–italiene.

Pentru detalii privind lucrările pe secţiuni ale Congresului internaţional «Venezia e l’Europa Orientale tra il tardo Medioevo e l’Età moderna», a se vedea programul anexat. Pentru orice precizare suplimentară, Secretariatul organizatoric al manifestării ştiinţifice este disponibil la următoarele date de contact:

Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica

Palazzo Correr, Campo Santa Fosca

Cannaregio 2214, 30121 Venezia (VE)

Tel.: +39 041 52 42 309

Fax: +39 041 71 53 31

E-mail: istiorga@tin.it

Webpage: http://www.icr.ro/venetia/