Spania: Modelul Bojor de Regionalizare Judeţeană

Reforma sistemului administrativ are în vederea două principii: eficienţă şi economie bugetară. Consider că nu este necesar înfiinţarea unor instituţii regionale cu jurisdicţie asupra unei provincii determinate, după cum afirmau autorii Memorandumului către Parlament pentru construcţia regională a României:  „propunem, din aceeaşi perspectivă, discutarea înfiinţării unor consilii regionale sau a parlamentelor provinciale localizate în reşedinţe regionale sau capitale provinciale” (1938) sau popunerea actuală a Partidului Democrat Liberal, PDL – Traian Băsescu, sau cea a Uniunii Social Liberale, USL.

Acest lucru ar aduce cu sine cheltuieli auxiliare, birocratizare şi ineficienţă, de aceea propun ca autonomia regională să se exercite asupra fiecăruia dintre cele 41 de judeţe ale României în parte, adică să nu creăm parlamente provinciale, spre exemplu un Parlament al Transilvaniei, al Banatului, sau al Moldovei, etc., ci Instituţia Consiliului Judeţean şi Prefectura să fie reformate sub principiul descentralizări.
Cu alte cuvinte, Consiliul Judeţean să devină un Parlament Judeţean autonomico-regional, care să îndeplinească puterea legislativă a autonomiei regionale. El îşi exercită activitatea asupra unui spaţiu regional identificat cu fiecare judeţ în parte, şi nu cu o provincie istorică, astfel Parlamentul Judeţean reprezintă forul autonomic regional. România şi Transilvania implicit fiind împărţită în 41 de judeţe autonomice.
În sistemul actual, Consiliul Judeţean este o gaură neagră în buget! Sunt plătiţi consilieri care nu au putere de muncă, în sensul că Sistemul centralizat nu le permite prin atribuţiile lor să-şi îndeplinească ţelul pentru care au fost aleşi: bunăstarea spirituală, socială şi financiară a cetăţenilor judeţului care i-a ales. Pe de o parte sistemul este rău în înşăşi structura lui, iar pe de altă parte, meschinătatea multor aleşi, care fiind expresia unei liste electorale cu distribuiri şi redistribuiri nu sunt la înălţimea momentului şi la necesitatea de bine comun a societăţii româneşti.
În sistemul de autonomie regională judeţeană al României Instituţia Prefectului reprezintă puterea executivă a judeţului. Locuitorii judeţului în sistemul democraţiei reprezentative îşi dăruiesc dreptul de guvernare executiv prefectului, ca atare însărcinarea cu atribuţiile cetăţenilor se face numai prin intermediul votului uninominal, direct, unic, secret şi nu prin numire. Adică modelul exercitării puterilor legislative si executive în regiunile occidentale.
La cele spuse anterior, iubitorul sistemului centralizat ar putea replica: această reformă administrativo-politică o inventezi tu, de unde ştiu că va da roade şi nu va fi un eşec devastator pentru ţară?
Întrebare la care răspundem având în vedere mai multe puncte: mai întâi, nefuncţionalitatea Consiliului Judeţean naşte dorinţa de schimbare. De ce să plătesc o instituţie care nu-mi aduce un folos explicit? De ce să menţin o infrastructură administrativă neutilizată la maxim? De ce să risipesc banii pentru nişte funcţii ineficiente? De ce să mă subjug economic unei instituţii care n-are putere decizională obiectivă şi legitimă pentru necesităţile noastre?
În al doilea rând, nu inventez un nou sistem, ci traduc şi aplic la realităţile existente în România şi mentalitatea noastră, sistemul Spaniol reformat al provinciilor şi comunităţilor, şi european descentralizat în general.
Iar în al treilea rând, succesele obţinute de sistemele descentralizate în era modernităţii târzii şi a postmodernităţii actuale reprezintă o garanţie a realităţii pe care  o propovăduiesc.
Pe drept cuvânt, M. Calamo Specchia afirma citându-l pe J. Rivero (Fédéralisme et Déconcentration, 1949, p. 55)  entitatea teritorială trebuie să fie administrată de autoritatea desemnată în sânul comunităţii locale, în modul în care organul „exprimă colectivitatea, iar colectivitatea se recunoaşte în el”.

În concluzie, pentru descentralizare nu e nevoie de crearea unor noi instituţii ci de transferul real, direct, practic de putere, de colectare şi adminstrare a banilor, de responsabilitate, de clarificare şi echilibrare, în conformitate cu principiile de subsidiaritate şi solidaritate a celor pe care le avem: Consiliul Judeţean, respectiv Prefectura.

Florin I. Bojor
Preşedintele Partidul Românilor din Spania, PIRUM

This entry was posted in Noutati and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s